luni, 14 octombrie 2013

Câte femei și câți bărbați sunt în România?

Știți genul acela de discuții în care lumea își dă cu părerea, destul de hotărât câteodată, și nu are întotdeauna curiozitatea să verifice de unde știe ce știe și dacă e chiar adevărat? Am avut o scurtă conversație zilele acestea care m-a lasat cu surprinderea nu neapărat că cineva crede niște informații atât de departe de realitate (nu e musai să știe toată lumea tot) dar că vorbește despre aceste lucruri fără să le cunoască și fără curiozitatea de a pune sub semnul întrebării ce știe și de a verifica. Și acesta este un lucru pe care îl văd și în spațiul public și în cel privat și social destul de mult, cu puțină disponibilitate la a documenta și argumenta un punct de vedere.

În conversația respectivă, cineva spunea că ”în România sunt 7 - 8 femei la un bărbat.” Pornind de la această convingere, un grec întâlnit pe o insulă undeva a primit încurajări să vină în România căci se plângea că nu găsește femei în Grecia și își propusese să vină în România să se căsătorească. 
Persoana respectivă spunea că a aflat despre această proporție între bărbați și femei la facultate, de la profesori și a aratat ceva mirare când i-am spus că probabil niciodată nu au stat lucrurile așa în România (poate dupa vreun război nimicitor) și că din cât mai știu eu despre demografie și din datele pe care le-am tot analizat sunt mai multe femei în total în populație dar puțin peste 51%. Am mai spus de asemenea că datele sunt disponibile public, unele chiar gratuit la Institutul național de statistică. Probabil nu am schimbat părerea că sunt mult mai multe femei în România dar pentru mine a rămas curiozitatea de a merge mai în detaliu, dincolo de ce știam puțin mai vag, despre cum a evoluat structura populației în România în ultima perioadă, după gen și mediu de rezidență. 

Curiozitatea a fost suficient de mare cât să fac graficele de mai jos și să observ câteva aspecte care merită probabil mai multă investigație ulterioară. Am făcut grafice folosind date de la Institutul național de statistică.

Iată evoluția populației feminine și masculine în intervalul de timp 1990 - 2011:

Populația României distribuită după gen în intervalul 1990 - 2011, sursă date INS

Raportul între populația feminină și masculină în intervalul 1990 - 2011:

Raport - Populația feminină/Populația masculină, Calcul propriu pe baza datelor de la INS

Adică câte femei revin la un barbat și observă că fiecărui bărbat îi revine o femeie și ceva, în ușoară creștere numărul de femei în intervalul 1990 - 2011 însă informația trebuie completată și cu distribuția pe grupe de vârstă, după cum se poate vedea din graficele de mai jos, în România se nasc mai mulți băieți decât fete, per total. 

Distributia populatiei Romaniei dupa gen pentru segmentul de varsta 0 - 4 ani, perioada 1990 - 2011, sursă date INS

Numărul de femei/barbați ajunge aproximativ egal pentru segmentul de vârstă 40 - 44 de ani, după care acest raport se inversează crescând constant, la vârste înaintate râmân semnificativ mai multe femei decât bărbați.

Distributia populatiei Romaniei dupa gen pentru segmentul de varsta 35 - 39 ani, perioada 1990 - 2011, sursă date INS

Distributia populatiei Romaniei dupa gen pentru segmentul de varsta 40 - 44 ani, perioada 1990 - 2011, sursă date INS
Distributia populatiei Romaniei dupa gen pentru segmentul de varsta 45 - 49 ani, perioada 1990 - 2011, sursă date INS
Se poate observa că, în intervalul de timp analizat, speranța de viață a bărbaților nu crește deloc în același ritm cu speranța de viață a femeilor și aici e loc de investigat mai mult dacă stresul ultimilor ani a avut un efect negativ mai mare asupra bărbaților decât asupra femeilor, este diferită structura generațiilor care au avansat în vărstă în acest ultim interval de timp datorită evenimentelor pe care le-au parcurs (războaie, perioada comunistă, etc.), ce alți factori determină această evoluție inegală.În general, speranța de viață este mai mare pentru femei decât pentru bărbați ideea este de ce apare această evoluție neproporțională între bărbați și femei în intervalul de timp menționat.

Distributia populatiei Romaniei dupa gen pentru segmentul de varsta peste 85 ani, perioada 1990 - 2011, sursă date INS

Distribuția populației după gen pe județe în 1990:
Distribuția populației după gen pe județe în 1990


 Distribuția populației după gen pe județe în 2012:
Distribuția populației după gen pe județe în 2012

DISTRIBUȚIA POPULAȚIE DUPĂ GEN ȘI MEDIU DE REZIDENȚĂ PE GRUPE DE VÂRSTĂ, 1990 - 2012




















2 comentarii:

  1. Dupa aproape un an, cineva a descoperit acest reportaj extrem de bine documentat despre demografia Romaniei. Era util daca ar fi tradus si in greaca veche ,ca sa oprim odata pentru totdeauna exodul hoardelor elene de masculi pe teritoriul mult incercatei Romani.
    Grecoteii ar fi inteles ca au fost manipulati grosolan de cineva nedocumentat si ar fi renuntat in masa la biletele de avion pe care le procurau cu greu din cauza cererii exagerate. Isi luau saracii si loc pe scara la avion numai sa posede si ei una dintre cele sapte frunoase in plus din tara nostra minunata.
    Altfel spus, in acesta tara sunt mii de subiecte, documentate mincinos si manipulativ ,care duc la imbecilizarea acestei natii incat cei ce vor sa ia atitudine cu nerv in degete pot sa o faca , decat sa ii facem de ras aci in fata natiunii si a virginilor centauri greci pe acei cineva care inofensiv si au permis sa induca in eroare nedocumentat o intreaga natiune
    Semnat: cineva ajuns la rucar care de plictiseala a incercat un drept timid la replica. Pe curand.
    Ps: ai grija! scrie cat se mai poate pt ca libertatea cuvantului in Romania este pe cale de a fi confiscata

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Lasam aici acest mesaj vibrant, nascut din plictiseala unui sfarsit de saptamana la Rucar. (Studii recente ale Centrului de cercetari AntropoPsihice din Tanzania, arata ca plictiseala excita centrii nervosi ai simtului critic stimuland subiectul sa critice orice, oricand, oricum, fara sa conteze daca exista argumente. In cadrul unor experimente subiectii expusi la plictiseala au evadat in spatiul public pornit dezbateri vehemente despre nimic. Descoperirea e folosita in majoritatea talkshourilor si in campanii electorale). Incurajat de trecerea comentariului speram ca interlocutorul va fi stimulat sa abordeze temele majore cu care se confrunta Romania si sa le trateze odata pentru totdeauna.

      Ștergere