joi, 17 iulie 2014

Cum sa te lasi de fumat

Domniţa care mi-a explicat ce trebuie sa faci să nu devi o babă are şi o metodă foarte bună pentru a te lăsa de fumat. E nevoie să locuieşti într-o casă cu pod, să ai o scară şi un membru al familiei care să se poată urca pe scară până la în pod. 
După ce opream o ţigară şi fumam o ţigară pachetul îl aruncam în pod. Şi el [fiul cel mic] venea de la serviciu pe la patru, cinci, când venea el de la serviciu şi eu ziceam:
- Pune scara şi să te urci în pod!
- Iar cu scara! Iar în pod!
[râde] ... l-am ţinut aşa luni de zile... abia îl aşteptam acuma să vină de la serviciu să se urce în pod după ţigări şi el n-a mai vrut, a zis:
- Uite, am să rup scara ... 
Era între noi aşa ... şi eu mă puneam în locul lui şi cred că şi eu tot la fel aş fi făcut ca el. Ce e aia, e caraghios, cum vine de la serviciu ... "urcă-te în pod!". Sigur că pachetul era aruncat de aşa natură să fie în margine dar tot trebuia o scară ... am fost şi eu o podoabă! Ce să zic. Când îmi aduc aminte [râde] ... Şi am scăpat de ţigări dar în câteva luni de zile bune. M-am canunit. Pe câtă vreme Aurel [soţul ei] când zicea că se lasă de ţigări, el, gata, nu mai fuma! Zicea că e o problemă dar ştia să rabde. Dar el se apuca iar. Făcea pauză vreo cinşpe, douăzeci de zile pe urmă se apuca iar. [...]
Cam cât fuma?
 El fuma ţigări mai bune, mie nu îmi plăceau alea mai bune.
Ce ţigări fumai?
E din alea ordinare, Carpaţi. [râdem]
Şi Aurel ce ţigări fuma?
Cu filtru, el zicea că în filtrul ăla rămâne toată nicotina. Eu nu ştiu dacă era aşa dar scria oarecum pe pachet.
Şi când te-ai apucat de fumat?
Aaa, păi de la 20 de ani...
Povesteşte-mi cum ai aprins prima ţigară.
Crezi că mai ţin minte? Dar totuşi mai ţin minte ceva. Să ştii că el este de vină ... La fel ca Eva .... aruncă vina pe şarpe. Aşa ... [...] Când eu m-am căsătorit cu dânsul nu fumam. Şi zice el "ia trage şi tu una, ia trage două"... Într-o săptămână am început să fumez. M-am înecat la primele fumuri şi pe urmă [...].
Ce ţigări fumai atunci?
Nu mai ştiu că luam de la Aurel, el fuma ţigări mai bune. [...] Erau pachete de zece şi cu filtru. [...] Eu după ce am fumat ţigări Carpaţi am luat de la el cu filtru şi nu îmi mai plăceau. Era mai select tutunul şi nu îl siţeam eu bine că mă arde pe gât. [râdem] ... mă învăţasem cu alea mai tari. Şi el zicea, Aurel, nu era zgârcit deloc ... Mă înecam şi el zicea: "cine te pune să fumezi alea?!". Eu fumam cele mai rele ţigări, Mărăşeşti. el zicea: "cine te pune să fumezi alea?! Uite aici îţi iau pachet când iau eu". Am încercat dar nu îmi plăceau că erau prea moi, prea delicate, într-un cuvânt. Şi am râmas pe Mărăşeştile mele. 
Dar când ai trecut pe Mărăşeşti?
Am început să fumez de la el.
Da înainte de război ...
Şi pe urmă el era plecat la război ... Întâi s-a dus ... avea atelier în piaţa Matache, atelierul lui de rihtuitor, şi a venit ordin de concentrare de la Ploieşti. Şi el a dat nişte bani pe acolo la coloneii ăştia care nu se mai săturau de bani şi l-au lăsat acasă. Eu m-am bucurat foarte mult. L-au lăsat acasă o lună, două, trei, cinci. Pe urmă i-a venit din nou şi nu s-a mai putut face căci colonelul lui care îi dădea voie  plecase şi el la război şi nu a mai avut cu cine să rezolve şi atunci s-a îmbrăcat şi s-a dus la război. 

luni, 7 iulie 2014

Madame, pocker si cartofori


Dacă aveţi bunici, mătuşi, mame, cunoştinţe femei care au avut momente în viaţa lor când au stat acasă fie să crească copii, fie pentru ca aveam vreo ocupaţie liberală şi îşi făceau programul după cum doreau mai verificaţi încă dată dacă în programul lor erau şi alte lucruri în afară de activitatile traditional alocate lor, inclusiv elaborarea de divine dulceţuri de trandafiri şi vişine, croitorie şi mileuri. S-ar putea să aflaţi lucruri interesante.
Am stat de vorbă cu un personaj fabulos, o doamnă respectabilă care prin anii ’50 juca un conspirativ pocker cu prietenele ei, toate madame respectabile. Tradiţia era moştenită din familie, tatăl ei a făcut tot felul de lucruri în perioada interbelică în curtea de Argeş unde era negustor, asesor (un fel de jurat) dar şi cartofor. În fotografie apare interlocutoarea mea alături de tatăl ei şi mai jos câteva fragmente din partidele de pocker pe care le făcea cu prietenele ei, madamele.


… Când nu e cârpa la geam să ştii că nu pot veni ... [râde] Era o zi anumită pe săptămână, de două ori mă duceam la pocker. Şi zicea madam Juglea „n-ai şi tu unde să îl laşi pe ăsta, pe Doru, că mi-a răscolit tot!”. Doru avea vreo doi ani şi răscolea prin toate sertarele. Şi eu jucam şi madam Juglea după el... „n-ai şi tu unde să îl laşi?”. „Las’, dragă, vin la cărţi cu el!”. Unde să îl las, să îl las singur încuiat în casă!? Madam Con zice „L-aş lua eu să îl duc sus dar şi la mine tot aceleaşi nebunii face cum face şi la voi ... şi când vine Rica de la servici, ce crezi că îi convine să vadă deranj!?”. Era problemă de Doru că o deranja cu mişcarea. Ce era să facă copilul! Şedea sub masă şi ne dezlega, desfăcea pe la papuci şi eu preferam treaba asta ca să nu umble el pe la noptiere, pe la sertare. Erau probleme...
Jucam uneori şi pe bani dar uneori jucam de plăcere, pe boabe de fasole. Da. Da', madam Juglea zicea „Hai, dragă, pe bani! Dacă jucăm, pe 50 de bani, puţin, ne interesează, pe boabe de fasole ce te interesează!?” Şi jucam şi pe bani. Jucam uneori şi cu Aurel [soţul] împreună, duminica de exemplu. Ori veneau ei la noi, ori ne duceam noi la ei şi câteva ore jucam ... Şi acum parcă îmi mai stă în minte când ieşeau aşii. Când ieşeau aşii era, pffff! Dar nu mai ştiu cum se numeau era de popi, nu mai ştiu ...
Puteai să ai perechi, careu...
... Careu... dar când ieşeau patru aşi cum se numea?
Careu de aşi...
Careu de popi, da, da. Sau când ieşeau trei şi doi de un fel.
Era full.
Aşa, da, da uite că mi-ai adus aminte... Îmi plăceau toate lucrurile rele! [râde]
De ce erau rău, vă distraţi şi voi. Ce e rău în asta?
... şi la noi acasă se jucau cărţi. Tatăl meu era cartofor, nu era bine dar nu mai stau eu să îl judec.
A câstigat ceva dar a şi pierdut...
A pierdut bolovanii. Erau în faţa casei, adusese bolovanii de la râu şi cărămizile şi alea le-a jucat, a pierdut casa. Casa noastră, ar fi trebuit sa avem o casă frumoasă nu de paiantă şi să rămânem în aia. Asta e rău, nu e bun jocul de cărţi. El juca la cafenea, ce să mai spun... Bine că el era şi asesor, era cineva în Argeş. 



joi, 3 iulie 2014

Internetul rural românesc

Pentru că iar întâlnesc, în locuri în care nu m-aș aștepta, păreri vehement și tare exprimate și, din păcate, neîntemeiate pe date și fără curiozitatea de a verifica pe ce ne bazăm, am căutat și analizat câteva date despre accesul și utilizarea Internetului în mediul rural. Am zis să prezint și aici câte ceva din ce am aflat cu ocazia aceasta. 

De data aceasta stereotipul este că, pentru mediul rural românesc, Internetul este un fel de navă cosmică extraterestră la vederea căreia săracul țăran român dă cu cușma de pământ și se ascunde repede în păpușoi. Desigur avem încă o pondere foarte mare a ruralului comparativ cu restul Europei, cu un aer exotic ce vine din încremenirea în timp a unor moduri de viaţă neschimbate de sute de ani, m-am referit la unele aspecte în postul despre agricultura în România.
Revenind la Internetul în mediul rural, pentru că mă uitasem acum ceva timp pe niște statistici despre migrația economică, fenomen care afectează milioane de familii preponderent din mediul rural, bănuiala mea era că lucrurile sunt puțin altfel. Că cel mai probabil oamenii aceștia folosesc cu succes aplicații de chat, VOIP și rețele de socializare să vorbească cu cei de acasă.

Graficele de mai jos sunt făcute pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică (INS). Am selectat variabilele: 
  • grad de acces, 
  • frecvență de utilizare,
  • scopul accesării
  • locul accesării. 

Am introdus pentru comparație valorile acestor variabile pentru doi ani diferiți, 2007 și 2013, capetele de interval ale datelor disponibile la INS.
Pe lângă confirmarea copleșitoare că accesul și utilizarea Internetului au crescut foarte mult din 2007 până în 2013,  sunt de detaliat şi explorat multe alte aspecte despre cine sunt utilizatorii dintre membrii gospodăriei, de văzut în ce măsură vârsta şi ocupaţia acestora se corelează cu utilizarea Internetului, şi pentru ce anume îl folosesc. Totuşi creşterea semnificativă a accesului şi gradului de utilizare, atât cât se poate observa din graficele de mai jos, arată că accesul și consumul de Internet în mediul rural este departe de a fi ceva exotic.


2007 - Ponderea gospodariilor care au acces la Internet acasa, dupa mediul de rezidenta, pe tipurile de conexiune folosite, in total gospodarii cu acces la internet acasa din fiecare mediu de rezidenta

2013 - Ponderea gospodariilor care au acces la Internet acasa, dupa mediul de rezidenta, pe tipurile de conexiune folosite, in total gospodarii cu acces la internet acasa din fiecare mediu de rezidenta

2007 - Structura persoanelor de 16-74 ani care au utilizat Internetul in ultimele 3 luni, dupa mediul de rezidenta, pe frecventa folosirii acestuia

2013 - Structura persoanelor de 16-74 ani care au utilizat Internetul in ultimele 3 luni, dupa mediul de rezidenta, pe frecventa folosirii acestuia


2007 - Ponderea persoanelor de 16-74 ani care au accesat Internetul in ultimele 3 luni, dupa mediul de rezidenta, pe scopul accesarii Internetului, in total persoane din fiecare mediu de rezidenta

2013 - Ponderea persoanelor de 16-74 ani care au accesat Internetul in ultimele 3 luni, dupa mediul de rezidenta, pe scopul accesarii Internetului, in total persoane din fiecare mediu de rezidenta
2007 - Ponderea persoanelor de 16-74 ani care au folosit Internetul in ultimele 3 luni, dupa mediul de rezidenta, pe locul accesarii acestuia, in total persoane din fiecare mediu de rezidenta

2013 - Ponderea persoanelor de 16-74 ani care au folosit Internetul in ultimele 3 luni, dupa mediul de rezidenta, pe locul accesarii acestuia, in total persoane din fiecare mediu de rezidenta