Am găsit întâmplător un album cu fotografii din perioada interbelică cu locuri şi personaje din oraşul Huşi în acei ani. Protagoniştii fotografiilor sunt printre oamenii cei mai înstăriţi dintr-un oraş destul de efervescent, conectat la febra politică a vremii.
Cei din fotografii sunt, în mare, o familie extinsă,
fraţii din Bârlad veniţi la Huşi cu afaceri, fiecare dintre ei reuşind fie
antreprenor de succes la Huşi. Aceasta le-a permis să fie implicaţi în viaţa
urbei şi să participe la activitatea politică de aici, destul de febrilă în
acele vremuri, fapt susţinut şi de cele câteva fotografii care ilustrează unele
dintre evenimentele politice ce au avut loc atunci.
Când afacerile le permiteau, şi aveau vremuri tihnite pe
atunci şi vin bun şi din belşug (de altfel Huşiul era numit oraşul dintre vii),
acestor oameni le plăcea să petreacă la vie. Se mergea cu trasura la vie,
undeva în afara oraşului, către graniţa de azi cu Republica Moldova. Acolo
stăteau la întinse şi şugubeţe ospeţe, după cum se poate vedea din compoziţia
fotografiilor de mai jos, atmosfera era destul de destinsă şi însoţită de multe sticle
de vin, şi
sifon neapărat. Când nu mergeau la vie, mergeau la scăldat la Prut.
Fotografiile se înşiruie mai jos, grupate în mai multe
categorii, lăsând să se întrevadă frânturi din viaţa acelor oameni din
Huşiul interbelic. Proprietara albumului are azi 97 de ani şi a ajuns la Huşi
in 1937, după ce s-a căsătorit, însoţindu-şi soţul acolo unde acesta avea afacerile. Apoi s-au
refugiat de acolo când România a întors armele şi ruşii au intrat în ţară. Ea are amintiri vii de la aceste petreceri la vie, despre
traiul tihnit, despre vecinii evrei care le aduceau prăjituri de sărbătorile
lor, despre obiceiuri de gospodărie cu
greutate (de exemplu, pentru frământarea cozonacilor doamnele tocmeau
brutarii care veneau şi frământau aluatul ore în şir, chiar până la 8 ore.
Brutarii frământau noaptea iar dimineaţa doamna punea cozonacii la copt. Acei
cozonaci, cu cate 20 de gălbenuşuri şi extrem de frământaţi, creşteau incredibil de mult, se desfăceau
în fâşii şi puteau rezista molcuţi şi buni mai mult de o lună).
Unele dintre personajele care apar în aceste fotografii
nu sunt cunoscute nici proprietarei albumului. Aşa că fotografiile acestea sunt
o mărturie expresivă dar misterioasă, cunoscută deplin doar celor care au fost
acolo în acele vremuri.
Eu nu am fost la Huşi, cel mai aproape de Huşi am ajuns
la Bârlad şi Vaslui şi am avut prilejul să mă uit prin datele
socio-demografice ale judeţului Vaslui suficient cât să văd că Huşi are azi
aproximativ jumătate din populaţia municipiului Vaslui sau Bârlad şi suficient
cât să aflu că Vasluiul este unul dintre cele mai sărace judeţe ale ţării (dacă
raportăm PIB per cap de locuitor). Cel mai probabil Huşiul de azi este muuult
schimbat faţă de vremurile pe care personajele din fotografiile de mai jos
le-au cunoscut.
Şirul de evenimente din timpul celui de-al doilea Război
Mondial a schimbat abrupt contextul politic si economic şi o bună parte din
populaţia care contribuia la bunăstarea oraşului de atunci a fost prigonită. În timpul și după cel de-al doilea război mondial:
- Huşi pierde statutul de capitală de judeţ;
- ajunge să se învecineze cu o graniţă care înainte nu exista;
- importanta rută comercială care trecea pe acolo nu mai există, Huşi ajunge capăt de linie acum;
- au fost deportaţi evreii care aveau o contribuţie majoră la viaţa oraşului din acele vremi fiind negustori, bancheri, proprietari de pământ şi meseriaşi stabiliţi în zona Moldovei încă din preajma anului 1600. În Fălciu şi Huşi era prezentă o importantă comunitate de evrei, recensământul din 1930 certifică în judeţul Fălciu prezenţa a aproximativ 3600 de evrei, 3,1% din populaţia judeţului , aceştia fiind prezenţi în special în oraşul Huşi unde peste 14% din populaţie o reprezentau evreii adica aproximativ 2500 de persoane;
- o parte importantă a populaţiei înstărite s-a refugiat în momentul în care românii au întors armele şi ruşii au avansat pe teritoriul românesc;
- după război, liderii comunisti au preferat mai degrabă să investească în dezvoltarea Vasluiul decât a Huşiul, acum oraş de graniţă.
Câteva repere istorice şi demografice
Marea Unire aduce cu sine şi o serie de modificări de natura administrativă, reglementate de Constituţia din 1923 şi de Legea pentru Unificarea Administrativă. Noul cadru legislativ prevede împărţirea României 71 de judeţe, 489 de plăşi şi 8879 de comune. Al 27lea judeţ al ţării este Fălciu, cu capitala la Huşi, cu o populaţie de 113049 de locuitori conform recensământului din 1930.
Sursă foto: http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/falciu/index.html
Deşi azi populaţia municipiului Huşi reprezintă
jumătate din populaţia Vasluiului sau a Bârladului, au fost vremuri când
statisticile arătau altă situaţie, iată mai jos un tabel în care apare
comparativ populaţia celor trei oraşe menţionate, date înregistrate cu prilejul
recensămintelor din ultimii o sută de ani.
Sursă: calcul pe baza datelor din recensăminte
Datele sunt foarte sugestive pentru a ilustra fluctuaţia
populaţie conform cu vremile, cele mai cunoscute evenimente care au determinat
scăderi sau creşteri ale populaţiei acestor oraşe sunt probabil:
- deportarea evreilor şi, mai apoi, refugierea populaţiei de la graniţa cu Basarabia în anii ’40 (o mărturie incredibilă despre acele vremuri, despre cei peste care a căzut graniţa şi nu au reuşit să se refugieze, este cartea Aniţei Nandiş-Cudla, Aminitiri din viaţă, 20 de ani în Siberia);
- creşterea populaţiei urbane în perioada comunistă, în special după instalarea lui Ceauşescu datorită strategiei heirupiste de atunci de a aduce populaţia rurală la oraş;
- scăderea treptată a populaţiei spre finalul anilor '90 - 2000 datorită migraţiei economice, fenomen foarte extins în Romania, Vaslui fiind unul din judeţele cu volume mari de populaţie plecată la muncă în strainătate ceea ce a lăsat în urmă copii cam de izbelişte, aici câteva date despre acest fenomen.
Comunitatea evreilor
Prezenţi la Huşi în număr foarte mare, în 1930 14,1% din populaţia oraşului, 2500 de persoane erau evrei, aceştia au contribuit foarte mult la dezvoltarea oraşului. Evreii au creat la Huşi o societate culturală Fraterna şi o bibliotecă Cultura pe care le puneau la dispoziţia întregii comunităţi a oraşului Huşi. Iată aici alte câteva date şi mărturii: 1, 2 …
Mai revenim la subiect probabil…
ALBUM INTERBELIC DE HUŞI
Oraşul Huşi şi imprejurimi
Autoturisme la Huşi
Evenimente politice
Petrecerile de la vie
La scaldat la Prut
Scene de familie şi personaje
