Rolul pătrunjelului în riturile de trecere

Zi de ianuarie 2013, soare cu dinţi, vânt năpraznic. O bătrânică cu un mini scăunel şi o mini tarabă improvizată vinde pătrunjel şi ceva rămăşiţe de mărar şi busuioc în faţă unui mare magazin cu de-ale gurii. Cu basma neagră, groasă, legată pe sub bărbie şi cu cu pulovăr tricotat de mână, ea arată ca cel mai potrivit personaj care îţi poate oferi bunătăţile grădinii. Zgribulirea bătrânicii mă îndeamnă să mă opresc şi să cumpăr un snop mare de pătrunjel. E deja după-amiază şi mă întreb de unde a venit şi când se mai întoarce acasă. În curând se înserează. Îngăduie să îmi spună câte ceva despre grădina ei, de unde este şi ce produce. Rezist în faţa frigului încălzindu-mă în faţa viziunii grădinii bătrânicii: un fel de corn al abundenţei atemporal, musai cu straturi bogate de pătrunjel de un verde crud ce-mi inundă retina. Conversaţia se desface straturi, straturi şi foarte repede ... mă loveşte evidenţa: de unde să aibă ea pătrunjel verde crud pe crivăţul ăsta!?!

 

...............................

Îmi puteţi spune de unde veniţi?

Vin din [...judetul Buzau] şi stau la fetele mele. Eu pe pământ am ceapă, am usturoi... io stau cu băiatu în casă. Acuma pământul nostru a îngheţat ... acum mai cumpăr şi eu să mai vin să fac un ban şi eu aicea. Mai am usturoi dar mai aduc de acasă. Viu cu ceapă verde, cu fasole d’aia albă... da' în vara asta nu s-a făcut, n-a plouat cum trebuie. N-a plouat la timpul ei şi nu s-a făcut, decât de sămânţă să semănăm. Şi stau la fete aicea că băiatul nu e stabilit acasă ... Se duce cu producţie ... că am avut cartofi, am avut de toate. Şi se duce departe pe la Moldova. Şi eu sunt aici, fetele nu mă lasă să stau singură. Trei am aicea.

Şi verdeaţa asta de unde e?

Păi, cumpăr şi eu de la care are sere... vara am de pe pământul meu dar acuma e îngheţat pământul. Şi acuma cumpăr că e unii care pun la sere. Vând ca să fac şi eu un ban ca să mă duc şi eu pe lumea ailaltă... îmi trebuie prosoape, îmi trebuie cheltuială.  La noi se face pomeni.

Cum se face pomana?

La noi se face pomana cu lumi pe bătătură. Faci pomană, vine preotul acasă, vin vecinii, neamurile şi mănâncă pomană pe bătătură. Când mori vine cu lumânare şi se leagă lumea la mână, toată lumea se leagă la mână. Pomana se face când ai murit dar eu adun bani ca să îmi facă copii că nu vreau să facă cu banii lor. Când mor să înfigă mâna la banii mei nu la ai lor. 

Cam cât costă o pomană?

Ehee... după cum faci, după cum caţi pomana. O faci cu castroane, alţii o face pe bătătură. Mai facem şi cu castroane luăm câte douăşpe castroane, douăşpatru de castroane d acolea... Şi punem acoloşa de toate, punem aperitive ... tot ce se pune la o pomană. După aia împărţim pe la vecini. Am făcut şi pe bătătură şi cu castroane, depinde... şapte milioane o pomană. La panaghie că iei plapumă, iei pat, iei toate ... aia costă mai mult... aia m-a costat, că am şi eu omul mort pe patru ani ... a costat douşpe milioane. Le iei de îmbrăcat, le iei plapumă, le iei ...noi... la patruzeci de zile.

Despre pământ

... Păi ceapă verde punem, fasole verde ... fasole bob, cartof, usturoi astea le punem. Şi porumbul şi floarea soarelui le dăm în arendă şi când se face ne dă şi nouă treizeci la sută. Eu ţin mult la pământ ... dacă faci planul, planul e toamna .. trec aşa un hectar de ceapă care îl pun io, un pogon de fasole care îl pun io, cartoful pun atâta şi e o grămadă de bani, da’ acolo în arendă nu mai dai niciun ban şi nouă ne dă şi nouă acolo trezeci la sută. Se ocupă patronul cu oamenii lui pe care îi plăteşte, plăteşte şi munceşte, da’ acum munceşte utilajele. 

Cât timp staţi aici într-o zi, de la ce oră veniţi?

După cum pot, după cum am şi eu treabă acasă. Azi am venit de la unşpe, ieri am venit la două jumate, acuma seara stau până la cinci ... da' astea le mai am şi plec acasă acuma. Astea le-am luat de ieri, când mă duc îmi dă pentru două zile. 

La ce e bun pătrunjelul?

Oho! E bun la ciorbă, la mâncare ... Ia lumea câte zece legături, nu mai mănâncă chimicale din'ăştia şi mănâncă pătrunjel.

...................................

După întâlnirea aceasta m-am oprit în două pieţe din Bucureşti, în Bucureşti Noi lângă parcul Bazilescu şi la piaţa Progresul, întreaga producţie de pătrunjel vândută la tarabe alături de ţelină, morcov, cartofi, praz .... era de la sere. N-am verificat daca toti banii de pe pătrunjel merg la pomeni dar am mâncat mult tabouleh zilele astea. 

Riturile de trecere
Sintagma aparţine etnografului/folcloristului/antropologului Arnold van Gennep care în 1909 publică Les rites de passage, cea mai cunoscută lucrare a lui. Aceste ritualuri, referitoare la naştere, căsătorie şi moarte, însoţesc în societăţile umane trecerea de la o stare socială sau biologică la alta. Tensiunea în faţa necunoscutului adus de aceste treceri este gestionată investind ritualul cu puteri miraculoasă care permită accesul într-un spaţiu sacru, călăuzind omul spre noua stare, identitate. Pomana menţionată de bătrânică are un astfel de rol.

P.s. Un specialist în agricultură îmi spune că pătrunjelul poate creşte şi iarna  dacă vremea e mai blandă şi plantele se pun sub o folie de protecţie. Nu cred că a fost cazul iarna aceasta.